Deşteaptă-te române, din somnul cel de moarte, / În
care te-adânciră barbarii de tirani (Andrei Mureşanu)
ORIZONTAL: 1) Poet foarte popular (1825?-1872), autor al legendelor
istorice, scrise într-o manieră proprie, simplistă, dintre care cea mai cunoscută este Muma
lui Ştefan cel Mare (Dimitrie).
2) Autorul poemului în proză Cântarea
României (1819-1859), care datorită mesajului său patriotic,
produce un mare ecou în epocă (Russo) ― Nicolae Bălcescu (1819-1852) în
lucrarea Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, face o descriere a
patriei: Aici
stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă
capul lor spre…
(cap. Unitatea Naţională) ― Grigore Alexandrescu
(1814?-1885), autorul poeziei Umbra lui Mircea. La Cozia evocă
trecutul glorios al patriei, exclamând: …trecut vremile-acelea, vremi de
fapte strălucite. 3) Din
Vasile
Alecsandri (1821-1890): Plugul zace-n... pe coaste, iar un mândru flăcăoaş
/ Mână boii la
izvoare şi îi paşte la imaş (Plugurile) ― Poet paşoptist cu înclinaţie spre
meditaţie profundă şi reflecţie pe teme esenţiale ale existenţei, autor al
poeziei Satira. Duhului meu (Alexandrescu). 4)
A compune opere literare, precum cele ale scriitorilor paşoptişti, în spiritul
mândriei naţionale ― Din Muma lui Ştefan cel Mare: Pe o stâncă neagră,
într-un vechi castel / Unde cură-n poale un… mititel (Î).
5) Din Ruinurile Târgoviştii de Vasile Cârlova
(1809-1831), alt cântăreţ al trecutului glorios: Eu unul, în credinţă, mai mult mă
mulţumesc / A voasrtă dărâmare pe gânduri să privesc, / Decât zidire naltă,
decât palat frumos, / Cu… multă, dar fără un folos. 6) Veste, ca aceea anunţată de Ştefan: Eu
sunt, bună maică, fiul tău dorit; / Eu şi de la oaste mă întorc rănit (Dimitrie
Bolintineanu: Muma lui Ştefan cel Mare) ― Alexandru Zirra ― Persoană de statură
mică. 7) Din proverbele lui Anton Pann (1796?-1854): Procopseala nu se cumpără
cu bani,… se câştigă cu ani (Despre învăţătură) ― Din Zburătorul lui Ion
Heliade Rădulescu (1802-1872): Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste
curată; / Da lipsa d-a lui dragosti! Departe de… loc ― Publicaţii paşoptiste ca: Albina
românească, Gazeta de Transilvania şi Curierul românesc. 8) Regele poeziei, Vasile Alecsandri publică volumul de
versuri …noştri, în care evocă pagini glorioase din lupta
ostaşilor români pentru eliberarea ţării ― Emil Racoviţă. 9) Din Clăcaşul
lui Cezar
Bolliac (1813-1881): Oh ! legaţi pentru vecie /
De pământul unde stăm, / Plătim vecinică
chirie / Şi pe… care bem ― Radu Ionescu ― René Descartes. 10)
Din Alecsandri: Toamna, mândră ţesătoare, / Pune furca-n
brâul ei, / Ca să toarcă şi să ţese /Pânză lată-n...
dese / De-nvălit
umerii săi (Toamna
Ţesătoare) ― Paşoptistul Andrei Mureşanu
(1816-1863) declară patetic: Şi ca-n a nostre piepturi păstrăm cu…-un nume (Un răsunet) ― Interjecţie hait! 11) În perioada paşoptistă, Teatrul
Naţional din Iaşi este preluat de Mihail Kogălniceanu, Alecsandri,
Costache
Negruzzi şi denumit O şcoală de… ― Ctitor
cultural şi îndrumător al vieţii culturale în Moldova (Gheorghe, 1788-1869),
autorul baladei Dochia şi Traian. 12) Uman, precum Bălcescu, de pildă ― Migdale…
de George Topârceanu.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
Un doctor vestit venise ― Din Mureşanu: Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată / Prin intrigă şi…, viclene uneltiri (Un răsunet). 8) Scriitor paşoptist (Costache, 1808-1868), care scrie nuvela istorică Alexandru Lăpuşneanul, comparabilă cu drama Hamlet a lui Shakespeare ― Alecu Russo: Pentru ce zâmbetul tău e… de amar, mândra mea țară? (Cântarea României). 9) Care e plin de glorie, cum e momentul revoluţionar din 1848 ― Pseudonim al lui Ion Heliade Rădulescu ― Andrei Mureşanu. 10) Cârlova: Deci primiţi,…, cât voi vedea pământ, / Să vin spre mângâiere, să plâng p-acest pământ (sing., Ruinurile Târgoviştii) ― Dimitrie Bolintineanu: Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu / De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu. / Însă… cerul, vrând să-ngreuneze / anii vieţii mele şi să mă-ntristeze (Muma lui Ştefan cel Mare). 11) Diminutiv din Nicolae ― Pietre preţioase ― Ion Heliade Rădulescu. 12) Ulan Ude, oraş în Rusia ― Oameni de vîrste apropiate, precum scriitorii paşoptişti, făcând parte din pleiada patrioţilor înflăcăraţi din secolul al XIX-lea.
Dicţionar: NAN ,
ITE, AIT, IMO, NUG, FLO, IIR.
Prof.
Nicolae Vicolov
solutia
LITERATURAROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATEPașoptismul literar este pregătit de apariția revistei „Dacia literară“, al cărei program trasează principalele direcții pentru unitatea culturală a românilor, deziderat ce precede unirea politică a Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Ceea ce-i unește pe scriitorii pașoptiști este militantismul regăsit în creațiile literare, care se constituie în adevărate manifeste pentru împlinirea unității și independenței naționale, pentru dreptate socială.
Majoritatea scriitorilor pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile în Franța. Cei mai mulți dintre ei au aderat la idealurile Revoluției de la 1848, fiind animați și de țelurile Marii Uniri. Participanți direct la viața social-politică, pașoptiștii au creat opere literare cu un pronunțat caracter patriotic și militant, inspirându-se din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare socială și unitate națională. În operele lor s-au oglindit frumusețile patriei și s-a manifestat un puternic spirit popular, preluat din neprețuitele creații folclorice românești. Satirizarea viciilor orânduirii feudale și evocarea realităților sociale constituie alte caracteristici ale literaturii pașoptiste, scriitorii ironizând cu severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă.
Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada.
Poeți
pașoptiști
Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române.
Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească;
Anton Pann - Povestea vorbii;
Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii;
Ion Heliade Rădulescu - Sburătorul;
Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman;
Grigore Alexandrescu - ciclul Epistole, ciclul Fabule, poezii de inspirație istorică;
Dimitrie Bolintineanu - volumele Florile Bosforului, Legende istorice;
Vasile Alecsandri - volumele Doine și lăcrămioare, Legende, Pasteluri;
Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te române;