vineri, 4 ianuarie 2013

SCRIITORI PASOPTISTI, în cuvinte încrucișate


Deşteaptă-te române, din somnul cel de moarte, / În care te-adânciră barbarii de tirani (Andrei Mureşanu)
ORIZONTAL: 1) Poet foarte popular (1825?-1872), autor al legendelor istorice, scrise într-o manieră proprie, simplistă,  dintre care cea mai cunoscută este Muma lui Ştefan cel Mare (Dimitrie).   2) Autorul poemului în proză Cântarea României (1819-1859), care datorită mesajului său patriotic, produce un mare ecou în epocă (Russo) ― Nicolae Bălcescu (1819-1852) în lucrarea Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, face o descriere a patriei: Aici stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă  capul lor spre… (cap. Unitatea Naţională) ― Grigore Alexandrescu (1814?-1885), autorul poeziei Umbra lui Mircea. La Cozia evocă trecutul glorios al patriei, exclamând: …trecut vremile-acelea, vremi de fapte strălucite.   3) Din Vasile Alecsandri (1821-1890): Plugul zace-n... pe coaste, iar un mândru flăcăoaş / Mână boii la izvoare şi îi paşte la imaş (Plugurile) ― Poet paşoptist cu înclinaţie spre meditaţie profundă şi reflecţie pe teme esenţiale ale existenţei, autor al poeziei Satira. Duhului meu (Alexandrescu).   4) A compune opere literare, precum cele ale scriitorilor paşoptişti, în spiritul mândriei naţionale ― Din Muma lui Ştefan cel Mare: Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel / Unde cură-n poale un… mititel (Î).    5) Din Ruinurile Târgoviştii de Vasile Cârlova (1809-1831), alt cântăreţ al trecutului glorios: Eu unul, în credinţă, mai mult mă mulţumesc / A voasrtă dărâmare pe gânduri să privesc, / Decât zidire naltă, decât palat frumos, / Cu… multă, dar fără un folos.   6) Veste, ca aceea anunţată de Ştefan: Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit; / Eu şi de la oaste mă întorc rănit (Dimitrie Bolintineanu: Muma lui Ştefan cel Mare) ― Alexandru Zirra ― Persoană de statură mică.  7) Din proverbele lui Anton Pann (1796?-1854): Procopseala nu se cumpără cu bani,… se câştigă cu ani (Despre învăţătură) ― Din Zburătorul lui Ion Heliade Rădulescu (1802-1872): Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curată; / Da lipsa d-a lui dragosti! Departe de… loc ― Publicaţii paşoptiste ca: Albina românească, Gazeta de Transilvania şi Curierul românesc.    8) Regele poeziei, Vasile Alecsandri publică volumul de versuri …noştri, în care evocă pagini glorioase din lupta ostaşilor români pentru eliberarea ţării ― Emil Racoviţă.    9) Din Clăcaşul lui Cezar Bolliac (1813-1881): Oh ! legaţi pentru vecie / De pământul unde stăm, / Plătim vecinică chirie / Şi pe… care bem ― Radu Ionescu ― René Descartes.   10) Din Alecsandri: Toamna, mândră ţesătoare, / Pune furca-n brâul ei, / Ca să toarcă şi să ţese /Pânză lată-n... dese / De-nvălit umerii săi (Toamna Ţesătoare) ― Paşoptistul Andrei Mureşanu (1816-1863) declară patetic: Şi ca-n a nostre piepturi păstrăm cu…-un nume (Un răsunet)  ― Interjecţie hait!   11) În perioada paşoptistă, Teatrul Naţional din Iaşi este preluat de Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Costache Negruzzi şi denumit O şcoală de…  Ctitor cultural şi îndrumător al vieţii culturale în Moldova (Gheorghe, 1788-1869), autorul baladei Dochia şi Traian.  12) Uman, precum Bălcescu, de pildă ― Migdale… de George Topârceanu.



 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
2
 
 
3
 
 
4
 
 
 
5
 
6
 
 
7
 
 
8
 
 
9
 
 
 
 
10
 
 
11
 
12
 
VERTICAL: 1) Personalitate de prim-plan în procesul de renaştere spirituală şi politică a României în secolul al XIX-lea ― Localitate în U.S.A. (Arkansas).   2) Poezia …şi amfora de Cincinat Pavelescu (neart.) ― Eminescu: Ce-… doresc eu ţie, dulce Românie  ― Din Macedonski: De-mi spui cine-a dat viaţa întâiului..., / De-mi spui de unde vine pe lume întâiul om (De-mi spui).    3) Lenea e cucoană mare / Care n-are de mâncare, scrie Pann în capitolul Despre…   Creaţii literare, în speţă cele ale paşoptiştilor, în care se exprimă idealurile de luptă pentru emanciparea socială şi naţională.   4) Ion Creangă ― Din Legenda rândunicăi a lui Alecsandri:   fugă rătăcită de-alung, de-alung pe maluri / …-n cursul apei de-a râurilor valuri ― 1848, când, printr-o amplă mişcare social-culturală, au loc evenimente revoluţionare de mare însemnătate.    5) Pseudonim al lui Magnus Gustafsson, artist suedez în arta graffiti  ― Din Fantezie de toamnă a lui Topârceanu: Şi numai o muscă surprinsă de frig / Pe masă, alături de-un... de covrig, / Cu labele-n sus, hibernează ― General francez (1804-1887).   6) Din Hora Unirei de Alecsandri: Iarba… din holde piară / Piară duşmania-n ţară!  ― Şi din Deşteptarea României a aceluiaşi autor: Până când în… noastră tot străinul să domnească?   7) Şi din poezia Bujor tot de Alecsandri:  în vale, colea-n vale / Sună-un glas duios cu jaleFabula Şarlatanul şi bonavul de Gr.Alexandrescu începe cu versurile: un neguţător mare / Cărui vederea-i slăbise / Fără nici o invitare /
Un doctor vestit venise
  Din Mureşanu: Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată / Prin intrigă şi…, viclene uneltiri (Un răsunet).   8) Scriitor paşoptist (Costache, 1808-1868), care scrie nuvela istorică Alexandru Lăpuşneanul, comparabilă cu drama Hamlet a lui Shakespeare Alecu Russo: Pentru ce zâmbetul tău e… de amar, mândra mea țară? (Cântarea României).    9) Care e plin de glorie, cum e momentul revoluţionar din 1848 ― Pseudonim al lui Ion Heliade Rădulescu ― Andrei Mureşanu.   10) Cârlova: Deci primiţi,…, cât voi vedea pământ, / Să vin spre mângâiere, să plâng p-acest pământ (sing., Ruinurile Târgoviştii) ― Dimitrie Bolintineanu: Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu / De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu. / Însă… cerul, vrând să-ngreuneze / anii vieţii mele şi să mă-ntristeze (Muma lui Ştefan cel Mare).   11) Diminutiv din Nicolae ― Pietre preţioase ― Ion Heliade Rădulescu.  12) Ulan Ude, oraş în Rusia ― Oameni de vîrste apropiate, precum scriitorii paşoptişti, făcând parte din pleiada patrioţilor înflăcăraţi din secolul al XIX-lea.

                   Dicţionar: NAN, ITE, AIT, IMO, NUG, FLO, IIR.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia
LITERATURAROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE


Pașoptismul literar este pregătit de apariția revistei „Dacia literară“, al cărei program trasează principalele direcții pentru unitatea culturală a românilor, deziderat ce precede unirea politică a Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Ceea ce-i unește pe scriitorii pașoptiști este militantismul regăsit în creațiile literare, care se constituie în adevărate manifeste pentru împlinirea unității și independenței naționale, pentru dreptate socială.

Majoritatea scriitorilor pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile în Franța. Cei mai mulți dintre ei au aderat la idealurile Revoluției de la 1848, fiind animați și de țelurile Marii Uniri. Participanți direct la viața social-politică, pașoptiștii au creat opere literare cu un pronunțat caracter patriotic și militant, inspirându-se din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare socială și unitate națională. În operele lor s-au oglindit frumusețile patriei și s-a manifestat un puternic spirit popular, preluat din neprețuitele creații folclorice românești. Satirizarea viciilor orânduirii feudale și evocarea realităților sociale constituie alte caracteristici ale literaturii pașoptiste, scriitorii ironizând cu severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă.

Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada.

Poeți pașoptiști


Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române.

Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească;

Anton Pann - Povestea vorbii;

Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii;

Ion Heliade Rădulescu - Sburătorul;

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman;

Grigore Alexandrescu - ciclul Epistole, ciclul Fabule, poezii de inspirație istorică;

Dimitrie Bolintineanu - volumele Florile Bosforului, Legende istorice;

Vasile Alecsandri - volumele Doine și lăcrămioare, Legende, Pasteluri;

Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te române;